marți, 27 ianuarie 2009

Alexandrina Hristov

In seara asta am descoperit-o pe Alexandrina Hristov si ma bucur pentru ca imi place mult. Super!




Nimic nu e ca tine
Fata merge pe jos

duminică, 25 ianuarie 2009

Expo-frigi

Iata cum arata ieri dimineata frigiderul nostru. Intre timp s-a mai imbogatit cu doua desene.
Descriere: diverse personaje din Ben 10.
Tanara speranta a picturii romanesti (si nu numai :-)) : Cristi, 6 ani si o luna.


Ceatza

Sunt in ceatza.





Delicious.

Imi plac emisiunile culinare. Unele, nu toate. De ex., am fost un mare fan al bucatariei lui Radu (Anton Roman). De asemenea, imi place si sa citesc reviste (sau carti) cu retete, dar numai daca au poze frumoase si comentarii simpatice. :-)

Revista mea preferata de acest gen este Delicious., revista englezeasca pe care am descoperit-o la Dublin, dar pe care, din pacate, n-o gasesc aici. In ea scriu regulat diversi chef-i consacrati ca de pilda Jamie Oliver, Nigella Lawson, Gordon Ramsay etc.

Astazi am facut rost de una (numarul curent, februarie 2009) si am savurat-o cu incantare. :-)

Am aflat ca lime is new lemon, packed lunch is back, what's in season si alte lucruri interesante. :-)

Erau si niste studii de caz in care, printre altele, fiecare spunea care sunt top-10 must haves in bucatarie. Si m-am intrebat, daca ar fi sa cumpar doar 10 produse (ingrediente), care ar fi acelea? Unele care sa se poata cat de cat combina intre ele. Dupa ceva gandire (greeeeu, foarte greu si cu multe renuntari), am ajuns la o concluzie. M-am referit strict la mancat si nu e vorba neaparat de cele mai iubite 10 produse.

In ordine alfabetica:

- branza (telemea/parmezan/blue/cheddar/svaiter etc)
- carne (vitel/pui/bacon)
- cimbru
- dovlecei
- leguminoase (fasole/linte/naut)
- iaurt
- paste
- rosii (proaspete/suc/pasta)
- ulei de masline
- usturoi


LE (5 febr.): astazi a aparut numarul din martie. :-)


Copacelul

Uraaaa, uraaa, am regasit copacelul "plantat" de mine si de Cristi anul trecut!

vineri, 23 ianuarie 2009

Unde e masina mea de spalat vase?

Mi-e dor de masina mea de spalat vase de la Dublin. Este drept ca la inceput am avut oarece reticente in a o folosi - nu stiu de ce, mai ales ca aveam si un copil mic, mic - dar, in timp, am dezvoltat o frumoasa relatie de colaborare. :-)
In ultima vreme m-am cam saturat de spalat vase, desi, chiar ma gandeam zilele trecute, ca asta este una dintre treburile casnice care nu ma deranjeaza din cale-afara. Totusi se aduna mult prea multe vase, incredibil de multe si, pe langa timpul pierdut cu spalatul lor, mai sunt si alte urmari, de ex. sunt nevoita fie sa nu folosesc deloc lac de unghii, fie sa-l improspatez la fiecare 2-3 zile. :-)) Niciuna din variante nu ma incanta peste masura. Din pacate, masina de spalat vase nici nu poate intra in discutie momentan.
Mai ca-mi vine sa ma gandesc serios la farfurii de unica folosinta. :-D Macar asa, din cand in cand.
Oale de unica folosinta or exista? :-)

luni, 12 ianuarie 2009

A nins!



Finally, acum cateva zile a nins cum se cuvine si la Bucuresti. A nins cateva ore, frumos, cu fulgi mari ca-n povesti si s-a depus un strat generos de zapada.
L-am luat pe Cristi de la gradinita si, de cum a iesit in curte, a fost vrajit de tot ce vedea. Asta a fost prima data cand a vazut cu adevarat cum arata iarna. S-a bagat prin zapada, ne-am batut putin cu un fel de bulgari :-), am scuturat cateva crengute pline de zapada si am admirat cum se vede ninsoare la lumina felinarelor de pe strada. Zapada era curata, pufoasa, sclipicioasa, ce sa mai, a fost superb! :-)
Din pacate, din ce aud la televizor, s-ar putea ca asta sa fi fost unica ninsoare adevarata din iarna asta pentru ca vremea este in incalzire. Imi pare rau ca n-am apucat sa facem om de zapada...si o maimuta de zapada, asa cum isi doreste Cristi. :-))

De seara

Pregatim copii de culcare, iar ei, evident, protesteaza vehement. Mai ales Cristi, care, cu ochii rosii si lesinat de somn, striga sus si tare ca lui nu-i este somn. Tati incearca sa-l convinga ca ii este, iar mie-mi vine ideea cu numaratul oitelor, nepusa in practica pana acum.

Eu: "Cristi hai sa numaram oitele!"
Cristi, inviorat si frecandu-si bucuros mainile: "Uraaaa, uraaaa, daaaa!!! Numaram oitele!!!"

Ok...Tati ii repartizeaza in paturi, ma asez si eu si Cristi incepe sa numere...


Cristi: "1, 2, 3, ..., 61, 62, 63, 64..."
Intervine si Radu: "si 2 si 2" :-)
Cristi, netulburat: "65, 66..., 100!!!"

Se ridica voios din patut.

Eu: "Bravooo!!! Gata, ai numarat toate oitele! Acum ne putem culca."
Cristi: "Hmmm...stiu! Acum numaram vacutele!"

Dupa 65-66 vacute, a cedat. :-)

Pana aici mi-a fost!

Gata, de astazi incep sa tin dieta, doar am o tinta destul de serioasa de atins (cel putin 7 kg), e o perioada buna pentru asa ceva, adica nu se prefigureaza nimic care sa ma incurce si-n plus, am facut rost de un nerusinat de cantar electronic caruia mai ca-mi vine sa-i scot limba atunci cand ma urc pe el. Stiu, stiu, nu-i vina lui! :-) Partea buna e ca ma face sa-mi piara pofta de mancare. Cel putin pe moment. :-)
Nu tin vreo dieta celebra, cel putin nu inca, asa ca ceea ce mi-am propus pentru saptamana asta tine mai mult de bunul simt. Totusi, recunosc ca sunt influentata de regimul Montignac.
Sa vedem cum functioneaza.
In plus, de saptamana viitoare (se vede treaba ca o iau usurel :-)) vreau sa ma apuc si de ceva gimnastica, macar 20-30 de minute seara, sper sa am timp.
Mi-am mai propus sa ma premiez dupa primele 3 kg cu o crema anticelulitica sau ceva de genul asta, am si pus ochii pe una, dar mi-am zis ca trebuie intai s-o merit. :-) Oricum, pana atunci o sa ma interesez daca este eficienta sau nu.
Dar, pana mai una, alta, la pascut cu mine! :-)

marți, 6 ianuarie 2009

Boddhi­sattva

Ieri ma gandeam (si scriam in blog) ca mi-ar trebui o vacanta, dar ca asta nu e posibil. Si-atunci mi-am amintit ceva si...ba da, e posibil. :-)

Mi-am amintit de "Incognito la Buchenwald", Eliade.

"— Dar nu înteleg ce-are a face Buchenwaldul cu Boddhi­sattva, adauga Marina.
Câtiva începura sa râda, tinereste, fericiti, cautându-si unul altuia privirea.
— Daca doamna ne asigura ca va fi discreta, sa-i spunem? îi întreba Ieronim.
— I-am spus deja esentialul, vorbi cel mai vârstnic din­tre ei.
Blonziu spalacit, cu mici pete rosietice pe obraz, era îm­bracat cu un palton vechi, mult prea lung pentru statura lui.
— Eu sunt Valerian si mi se spune ca sunt cel mai întelept, adauga. Ieronim s-a gândit la Boddhisattva pentru ca a voit sa detaseze problema libertatii din contextele în care a fost dezbatuta pâna acum — iudeo-crestin, existentialist, marxist — si s-o plaseze într-o alta perspectiva, într-o perspectiva noua. Si ca sa nu spuna de la început ca este noua, a camuflat-o sub un termen exotic: Boddhisattva... Asa este, Ieronim?
— Cam asa, raspunse Ieronim, zâmbind melancolic. Pen­tru ca, Doamna, continua întorcându-se catre Marina, noi, câtiva, am ajuns mai demult la concluzia ca numai prin tea­tru, adica prin spectacol (incluzând, evident, mimul, coregra­fia, corul), numai prin spectacol am putea izbuti sa aratam ca, desi conditionati si îngraditi din toate partile, noi, ca si contemporanii nostri din celelalte tari si continente, nu suntem asemenea soarecilor prinsi în cursa...
— Chiar daca cineva e gata sa ne stropeasca cu gaz si sa ne dea foc, adauga Valerian.
— Si va rugam sa pastrati aceasta imagine, interveni Fagadau, caci Buchenwald asta înseamna: locul unde oamenii au fost prinsi si carbonizati ca soarecii într-o cusca stropi­ta din belsug cu gaz... Iarta-ma, Ieronim, adauga. Acum, spu­ne înainte...
— Ar fi multe de spus, relua Ieronim. Dar daca, asa cum credem noi, numai spectacolul poate arata ca oamenii din zi­lele noastre nu sunt în situatia soarecilor prinsi în cursa, tre­buie sa precizam modalitatea libertatii de care dispun. Este evident, bunaoara, ca într-o situatie-limita, ca la Buchenwald, libertatea nu poate fi decât interioara. Asadar, aproape impo­sibil de verificat de ceilalti din jur. Pe de alta parte, acea li­bertate interioara absoluta nu se dobândeste usor. În fond, cu­cerirea ei este tot atât de dificila pe cât este cucerirea libertatii exterioare, bunaoara evadând dintr-o închisoare moderna..."

(...)

"— Lectia era prea simpla, de aceea mi-au trebuit doua luni ca s-o înteleg. Nu ma întrerupe, te rog, adauga precipitat, cu o brusca exaltare în glas. Ai vrut sa ne spui un lucru pe care, în ceea ce ma priveste, îl stiam de mult, dar nu facusem înca legatura cu petele de igrasie de pe zid. Ai vrut sa ne spui ca oricând si oriunde putem fi fericiti, adica liberi, spon­tani, creatori. Nu e nevoie de peisaje paradisiace, nici de pre­zente nobile si înaltatoare, de muzica angelica si celelalte. Aici, ca si oriunde în alta parte, oricând, în orice împrejura­re, daca stim cum sa privim, si întelegem, atunci..."

luni, 5 ianuarie 2009

Back

Prima zi de serviciu dupa mica vacanta de Sarbatori care nu stiu cand si cum a zburat, stiu doar ca n-a fost nici pe departe cea mai frumoasa vacanta ever. Nici pe departe! Iar de odihnitoare nici nu poate fi vorba.
Vreau acasa, in patutul meu!
In fine, acum sunt la serviciu, mor de somn desi am baut cafea dimineata, mor de frig - cu asta sper s-o rezolv pentru ca tocmai am imprumutat o jacheta de la colega mea Ioana - beau de zor apa minerala in speranta ca ma va ajuta sa ma trezesc, am mancat deja cam multe pateuri cu telemea (buuune!) ca sa ma mai gandesc la dieta, am ascultat povesti si am vazut poze din Africa de Sud, am primit si o mica zebra din plus, cu magneti la picioruse :-) etc etc.
Dar ma simt obosita (din cam toate punctele de vedere) si cred ca a sosit timpul sa iau o vacanta. Pacat ca, momentan, nu se poate.
Ma duc sa-mi iau un cappucino, macar asta e realizabil acum si aici. :-)

joi, 1 ianuarie 2009

New Year's resolutions

Imi doresc un 2009 in care:
- sa fiu happy, sa ma bucur de viata si, in general, sa fac cam ce vreau si ce merita
- sa fac ordine in viata mea personala
- sa revin la bunul obicei de a manca (mai) sanatos
- sa slabesc (cel mai bine pana la vara) cel putin 7 kg
- sa (re)invat sa conduc
- sa inscriu multumitor copii, unul la gradinita si unul la scoala
- sa-mi imbunatatesc cumva situatia financiara (macar sa fac niste pasi in directia asta)
- sa nu mai ajung tarziu la serviciu :-)
- ...

La multi ani!