luni, 16 februarie 2009

Uraaaa!!!

Cristi e inscris la scoala, Cristi e inscris la scoala, tralalalalaaaaalaaaaaaaa!!!

Sunt foarte bucuroasa ca s-a rezolvat, aveam cumva emotii pentru ca am auzit tot felul de povesti despre cat e de greu sa inscrii copilul la scoala, mai ales ca nu noi, ci parintii mei sunt cei care locuiesc in circumscriptia scolii. Dar, se pare ca e suficient, retinerile sunt minime, mai ales ca tata il va lua pe Cristi de la scoala. Practic e inscris, a vorbit tata cu directorul si totul e ok.
Am optat si pentru invatatoare, pentru cea recomandata de directoarea gradinitei la care merge acum Cristi (si la care vreau sa mearga si Radu din toamna). Sper sa fie bine.
In aprilie se termina inscrierile si dupa 16 iunie, cand se termina scoala, ne vor suna sa ne spuna cum trebuie sa arate uniforma si de unde putem s-o cumparam.
Parca nu-mi vine sa cred ca deja am copil de mers la scoala. :-)

Sa fie intr-un ceas bun pentru ca este un pas important!

Poftiti in arena!

Ieri am fost la circ toti patru si a fost frumos, ne-a placut. Putin cam lung spectacolul (2 ore plus pauza) pentru copii, asa ca au mai comentat pe parcurs ca vor acasa, dar a fost ok.

O vreme m-am simtit ca la teatru, pentru ca noul spectacol, numit "D'ale bibicilor lui Caragiale", pune in scena trei dintre piesele acestuia: "O noapte furtunoasa", "O scrisoare pierduta" si "D'ale carnavalului", care sunt jucate chiar de actori cunoscuti, Manuela Harabor, Anca Sigartau si altii. Pacat ca sonorizarea n-a fost prea buna, iar copii nu prea se ar
atau interesati. Dar trebuie sa fie si pentru parinti ceva, nu? :-) Costumele erau in concordanta cu tematica, asa ca era plin de rochite lungi, specifice perioadei caragieliene, de umbrelute dantelate si de jobenuri. :-) Totusi, dupa maxim jumatate de ora, teatrul a parasit arena si s-a refugiat pe trei mici scene amenajate in partile laterale (sus), fiind in atentia publicului mai ales in perioadele in care se schimba decorul in arena.
Dresura de animale n-a fost foarte spectaculoasa, in sensul ca eu ma asteptam sa vedem si tigri si elefanti si am vazut doar catei, porumbei, pauni, capre, cai si o foca. Dar au fost toti tare draguti, s-au descurcat bine, iar copiilor le-a placut. Au fost foarte interesati si de meniul focii care a mancat o gramada de pestisori. :-)
Acrobatiile au fost foarte bune, adevarate spectacole, ne-au placut mult. Copiii au fost in mod special entuziasmati de un numar cu pirati :-), care, printre altele au dansat si facut acrobatii si cu ceva gen faclii. Evident, flacarile alea i-au fascinat. Celelalte numere de acrobatii au fost unul cu "statui" (toti erau dati cu bronz din cap pana-n picioare), balet (cu tutu-uri, muzica clasica si tot tacamul), inclusiv balet aerian pentru ca protagonistii s-au mai si inaltat si au facut numere gen "trapez" si dansuri mexicane cu panglici si coarde cu bile. Mie mi-a placut foarte mult numarul de balet, a fost foarte frumos.
Pe la inceput a fost si un numar de patinaj, care a fost prezentat ca fiind un spectacol pentru bibicii, duduitele si mangafalele iesite seara la Union. ;-) Erau si ei in arena, se relaxau la o halba de bere si priveau spectacolul. Tot la inceput au mai fost dansuri-acrobatii intr-un decor tematic, "bibicesc" :-) si un scurt numar de cabaret.
Lui Cristi i-au placut mult si clovneriile, ma asteptam de altfel, iar Radu s-a uitat mai degraba nedumerit decat amuzat la ele. Au fost dragute, mai ales un numar cu doua albinute pugiliste la un meci de box aerian care s-a terminat cu o bataie cu frisca. :-)
Clasica fanfara a lipsit, dar, pe mine una, nu m-a deranjat deloc.
In final, toti am decis ca ne-a placut si ca mai vrem.
Inca regret ca n-am reusit sa ajungem la spectacolul dinaintea astuia, Padurea fermecata, dar, cum nu ne putem intoarce in timp, asteptam cu interes urmatorul spectacol. :-)

joi, 5 februarie 2009

Toata lumea rade, canta si danseaza!

Si scrie!

Probabil ca inca si pe hartie, dar cu siguranta la calculator. Nu ma gandesc acum la scriitori, ci la tot omu' care stie sa scrie si sa tasteze si vrea sa se exprime si in scris.
Pe net, de exemplu, scrie oricine are timp si chef. Toata lumea care se respecta si are net forumeste, blogareste, trimite e-mailuri etc. Macar putin, in functie de timpul disponibil. Totul e gratis (in afara de abonamentul la net, desigur) si la indemana. Pac-pac! In maxim 10 minute ai blog. In cel mult 5, esti membru pe un forum. Si tot asa. Tot ce-ti ramane de facut este sa te apuci de scris. E usor si la indemana - tentatia e mare.

Natural, toti avem ceva de spus, ceva de comentat vis-a-vis de ceea ce este in afara si inauntrul nostru la un moment dat si de ce nu ne-am asterne si in scris parerile, gandurile, trairile? Poate ai chef sa vorbesti cu cineva si n-ai cu cine in clipa aia? Nu-i nimic, scrii despre asta si macar asa, te descarci. Si, cine, stie, poate mai tarziu o sa-i si arati cuiva ce-ai scris. Fie si doar tie, cel de peste cateva luni, un an sau mai mult. :-)
Toti gandim - sa scriem despre ce, poate asa, gandurile se cristalizeaza si capata mai multa claritate.
Toti avem amintiri pe care vrem sa le pastram, pentru mai multa siguranta, si in afara memoriei noastre personale.
Multi avem si chef de socializat. Avem intrebari si raspunsuri. Bucurii si suparari. Hobby-uri si diverse interese. Fotografii pe care vrem sa le aratam lumii.
Sau, pur si simplu, avem chef de batut campii (si) in scris. :-)

In plus, pentru cei care au stil si apetenta pentru scris asta este un mod de a avea public fara toata agitatia aferenta publicarii clasice (absolut necesara in cele din urma, acolo unde este cazul). Un mod de a testa publicul, de a-si da seama de plusurile si minusurile scriiturii sale in ochii cititorilor.

Indiferent de motive, lumea scrie si iar scrie. E ceva rau sau nelalocul lui in asta? Normal ca nu. Era doar o constatare. :-)

Eu una nu m-as fi apucat de vreun jurnal sau orice altceva pe suport de hartie pentru nimic in lume, dar asa... Dar asta probabil si pentru ca eu sunt mai degraba in tabara cealalta, cea a cititorilor. :-)

miercuri, 4 februarie 2009

Cum se fac gemenii?

Am primit pe mail si mi s-a parut dragut. :-)

Asadar, cum se fac gemenii? Nimic mai simplu! :-)

marți, 3 februarie 2009

Bucurii

Sunt bucuroasa!

Maine se implinesc doua saptamani de cand Cristi a fost operat de polipi - nu prin metoda traditionala, ci prin una relativ noua, mai putin invaziva, numita coblatie - si astazi trebuie sa mergem la control. Inainte de asta insa, trebuia facuta o noua audiograma si l-am rugat pe tata sa-l ia mai devreme de la gradinita (de-abia de ieri a reinceput sa mearga pentru ca a trebuit sa stea acasa o vreme dupa operatie) si sa-l duca s-o faca. In timp ce, cu cateva zile inainte de operatie avea ambele urechi infundate si auzul destul de afectat (otita seroasa), astazi, doamna care face audiograma a zis ca auzul lui e normal, adica aude la fel de bine ca oricine altcineva. Uraaaa!!!
Sa dea Domnul sa se fi rezolvat problema pentru ca deja este mai bine de un an de cand am mers cu el la doctor si vreo jumatate de an de cand a facut tot felul de tratamente, dar fara rezultat.
Era vizibila imbunatatirea, noi, cei ai casei, inclusiv bunicii, am constatat ca aude si respira mai bine, la fel si educatoarele, dar asta este o confirmare oficiala. :-)
Sa vad ce zice si doamna doctor diseara.

P.S. Inca un motiv de bucurie: dupa esecurile din ultima vreme la cumparat bilete la teatru - pentru noi la National la "Don Quijote" si pentru Cris la Tandarica la "Tom Degetel" - am reusit sa cumpar bilete la circ pentru 15 februarie, ora 15. Ce simpatic suna, pe 15 la ora 15. :-) Vom merge toti patru si sper sa ne placa.

Later edit: Gata, Cristi a terminat momentan cu doctorii! Este bine si in opinia doamnei doctor care l-a operat, asa ca totul este, din nou, asa cum trebuie. :-)
(Din pacate, Radu are febra...)

luni, 2 februarie 2009

Rusinica!

Rusinica sa-mi fie!

M-am laudat oricui a avut rabdare sa ma asculte ca tin dieta, dar n-am reusit sa ma tin de treaba decat in primele 5 zile, in urma carora aveam 1 kg si 800 g mai putin si mai apoi inca vreo doua zile, asa ca, evident, la trei saptamani de la marele moment "taaa-naaa-naaaaa - ma apuc de dieta", n-am dat jos decat...800 g! Rasul lumii, nu alta! Pe de alta, parte, avand in vedere ce-am facut in zilele in care nu tineam dieta...thanks God ca sunt 800 g in minus si nu in plus. :-)

Asadar, cu forte proaspete, astazi o iau de la capat si de data asta sper sa ma tin, nu de alta, dar chiar e cazul!
Deocamdata o sa fie la fel, la bunul simt si respectand in linii mari principiile lui Montignac.

Meniul zilei:

- mic dejun: 1 mar verde; un iaurt Activia de baut cu fibre si cafea cu lapte
- pranz: branza telemea (foarte putin sarata), 2 rosii, 1 ardei gras si un iaurt mic cu fructe
- cina: supa de vitel (fara taitei si altele asemenea)
- gustare: 1 iaurt mic cu fructe

Imi urez succes si, mai ales, vointa! :-)