"Zazie in metrou" de Raymond Queneau. Hehehe, avand in vedere ca dl. Queneau a fost coleg cu Boris Vian (a carui "Toamna la Pekin" n-are nicio legatura cu toamna sau cu Pekinul), trebuia sa-mi imaginez de la bun inceput ca Zazie n-a fost nicicand in metrou. :-)Am fost dezamagita de faptul ca Zazie nu era o tanara frantuzoaica fermecatoare ca Amelie sau Vianne - asa cum am crezut, indusa in eroare de poza de pe coperta (haha!) - ci o fetita dezghetata, dar cu niste apucaturi si, mai ales, un vocabulaaaaaar...
M-au enervat la culme cuvintele scrise legat, dar mi-am dat seama ca altfel chiar nu se poate reda cum se cuvine un anumit limbaj.
Trecand peste titlu, coperta si cuvinte legate :-), mi-a placut, eu gust genul asta de umor in care sunt spuse/sugerate sub o forma usurica - atat de usurica incat uneori nici nu-ti dai seama ;-) - lucruri foarte adevarate si nu usurele, iar situatiile create si unele personaje mi s-au parut foarte haioase.
"Ratacirile fetei nesabuite" de Mario Vargas Llosa, o poveste interesanta, captivanta, scrisa foarte frumos. Llosa mi-a lasat impresia ca scrie in mare masura din placerea de a scrie, nu numai pentru a transmite o poveste sau niste idei. Si se descurca de minune. :-)Nici personajul principal al acestei carti nu mi-a placut, dar deloc, deloc, iar finalul m-a cam dezamagit...poate nu dezamagit, dar mi-a lasat o senzatie de nemultumire pe care inca n-am reusit s-o definesc. Ma mai gandesc la asta.
Cel mai interesant din povestea celor doi mi s-a parut faptul ca "baiatul bun" a tot intalnit-o pe "fata rea"/nesabuita ;-) prin toate colturile lumii, in diverse situatii si purtand diverse nume, total intamplator si aproape intotdeauna prin intermediul unui nou prieten - prilej de povesti despre persoane, locuri, situatii si mie-mi place asta, mai ales cand totul este prezentat cu atata maiestrie. :-) Asa am aflat mai multe detalii despre viata din Lima, Paris, Londra, Tokio si Madrid din anumite perioade, de ex. Chiar am perceput povestea de dragoste (ma rog, eu nu i-as spune chiar asa) ca un pretext pentru celelalte povesti, toate avand talcul lor. :-)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu